Sunt eu acum când scriu
sau nici nu sunt
până-ntr-atât fiece cuvânt
mi-e parca l-aș fura
de pe buzele tale.
Ar trebui să tai iarba,
ar trebui sa tai iarba pe unde-ai trecut.
Cu coasa uitării mă-ncing și mă duc.
Ar trebui să tai
până și ultima floare
și-n mine un orb cerșetor de visare
rămâne cu mâna întinsă în vânt
într-un loc
ce-n floare nu va mai da nicicând!