departe ești tu cu buzele dulci
zeiță dimineții și a zilei dintâi
în frunzele pomilor suspine aduci
și crinii grădinii îți strigă :
- Rămâi !..

nici nu te uiți în urma ta
la chipul care l-ai privit
cerșind sărutul alb din gura ta
Doame o vezi ?!..
… și cum să nu-ți faci chip cioplit ??!!!