Izvor salbatic care musca
din praf de viata si de munte,
din truda gurilor de pusca,
din starvul clipelor carunte,

un principe ca o esenta,
bataie pura intre spatii,
chemare grea intru dementa
invesmantata in creatii,

sub trupul sau se sfarma trup
si ceruri care scalda ape,
inversuite zari se rup
de gand salhui, ce sta sa crape

scara spre vis si catre verb,
castel in sfarcuri de lumina,
betie-n setea unui cerb,
singuratate ca o vina,

de-aici ne imbatam cu amintire
si-mbatranim de zeci de ori pe zi
cu viata,cu poeme ,cu iubire
si cu dorinta noastra de-a trai