între stânci
luminile îmi sting părul
scântei
strivesc mâinile robite
de Dumnezeu
îmi lasă
chipul mai alb
spre același cenușiu
al amintirilor
surde
și amuțesc
pământul
peste surâsul tardiv


Minunea
îmi veghează
nașterea
fără meduze
numai stepa de suflet
la malurile
altei mări
jocurile nisipului
întreabă
Zeii
încotro m-am dus




(foto: L.N.P., Les Sables, La Merveille, Le Mont-Saint-Michel)