Ridică fruntea
Încă un bărbat învins nu e o noutate Eu o să fac primul pas Vom ieși din tranșee Cât ai zice Nu cred Mi-e teamă Nu cred
Să nu cobești Pe câmp vor răsări năluci la fiecare pas Una mai păcătoasă ca cealaltă
Tu să mă ții strâns
Să nu te îndoiești
Îți voi face culcuș pe genunchi Să-ți legeni meteoriții pe timpane
Voi aștepta
Voi veghea dreaptă orice oftat Sufocându-l cu gura
Îți voi da să mănânci Jumătate din porția mea de suflări
În flaute de-argint Te cânt
Iar din vreme în vreme te voi sălta Pe brațe scuturându-ți buzunarele De orice mărunt din trecut
Voi pleca uneori să iubesc Singurătatea ta zidită masculin În unghiurile bărbiei
Vei lupta pe stânga în timp ce Pe dreapta eu voi broda copii Din iedera de pe casă
Vezi E simplu Lasă cârjele Lunecă în tine și-apoi zvâcnește în afară
Voi fi aici
Aici voi fi flămândă lucrând textul acesta De afișat neputințelor tale În seri cu lună gri Mândre și blegi
Alteori voi pleca a tăcere printre planete Să-mi vindec cometa unui gând
(Unele gânduri îmi sfârâie pe buze răni ce-mi țin calea)
Nu zâmbi Încă nu ți-am zis gluma Iar timpul încă nu a nechezat a-mplinire
Pune palmele în spirală și nu mă rupe
Înainte de oglindă trebuie să admiți
Că în tine locuiește o femeie
Că aceea sunt eu
Că am numele tău
Și că vom răzbi împreună
Să ne furișăm din lunetă în lună
În încercarea de Unu