Chiparos în rugăciune

Poate n-ai fost la înălțimea clipei,
Dar te-ai rugat de cântecul umbros
Să nu rămână în amurg ispitei
Îndureratul, tristul chiparos.

Nu te-ntrista de ora care minte,
De ziua care nu te înțelege!
Vine-o-înserare blândă și cuminte,
Ce-i dincolo de orice fel de lege.

Din lacrimile teiului plăpând,
Va izvorî un fluviu liniștit,
Pe care să plutești spre cer, curgând
Ca lebăda pe apele din gând.

Între culorile din curcubeu
Fac îngerii din c1ipe un veșmânt
Cu care să te-mbrace, mândra Isis,
Să nu mai întorci capul din cuvânt.

Sălcii pletoase cu sprâncene verzi,
Mâini mângâind tinere ramuri,
În tandră-adolescență am sa cred
În rouă, în secundă și în flamuri.

Să nu rămână în amurg ispitei
Îndureratul, tristul chiparos!
Când nu pot fi la înălțimea clipei,
Mă voi ruga de cântecul umbros.