Ce vad eu la tine este pasiunea cu care tratezi micul joc numit viata
Un joc obositor si uneori chiar enervant, dar de multe ori plin de surprize placute.
Plin de capcane , un joc pentru copii mari pe care nu toata lumea ii intelege,
Dar tu il intelegi. Tu il faci interesant. Tu esti acel suflet trist ce ma sperie din cauza goliciunii tale.
Esti un element natural, una cu cerul, apa, focul si pamantul.

Ce vad eu la tine este rusinea ce te face atat de pura in ochii mei.
Si tu stii cum sa te joci cu gandurile mele; stii ce imi place si devii tot mai inocenta;
Pe zi ce trece, tot mai inocenta, pe cand altora le este deja greu la timpul acesta.
Parul, fruntea, sprancenele, ochii tai, pana si urechile, gura si obrajii tai, pentru mine sunt un miracol.
Te vad ca atunci cand am privit soarele pentru prima oara
Si de atunci incepusem sa simt ca iubesc si ca stiu ce inseamna sa fii om.

Dar eu, un ciudat in lumea asta, mai vad o parte a ta.
Un baietel care se lupta cu fata frumoasa de la suprafata.
Vad un razboi continuu in mintea unui inger fara aripi, ce se zbate sa ramana feminin.
Si asta din cauza atacurilor oamenilor rai si a timpului de neoprit ce vor sa te schimbe...sa te pacaleasca.
Esti un puzzle infinit, la care mereu apar piese noi, si pe masura ce trece timpul, devii tot mai greu de pus cap la cap.

Iar copilul din mine, uimit si curios de viata ce-o poarta jucariile lui, vrea sa profite de ele, de tine, de prietena sa, chinuind-o..
Interogand-o..vrand sa-i afle cele mai intunecate ganduri,
Impiedicand-o sa respire, absorbind viata din ea, pana la ultima gura de aer, pana la ultimul fir de par, pana la ultimul strop de sange.
M-ai transformat intr-un copil dependent de persoana ta.
Dependent de un suflet unic, rar in lume, precum un unicorn.