Mirosul serii pe acoperișuri
Cântecul unui bețiv cu ochelari negri
Și lotusul cu o mie de petale
Deschizându-se pe un cap retezat

Nu e o vreme în care să te plimbi
Cu mâinile la spate zicându-ți
E doar seara pe acoperișuri

Bat în vitraliul unei biserici
Îngerul îmi deschide
Calea Lactee se învinețește
Deasupra mea