gustam cu limba și defineam gusturile după papile
am luat în gură piatra aceea și
gust numai cu creierul gust referințe
la tine apreciez zestrea și numele
vei zice "da" cînd voi renunța la propriul nume.

ne plimbăm pe trotuar ne ținem de mînă și zîmbim trecătorilor
"frumoasă pereche" bîrfesc cunoscuții
doar ochii noștri scapără priviri altora
(uneori ne intersectăm privirile ace)

de complezență mi-ai dat un șut în dors
mi-am mușcat buzele a mulțumire
în fața juraților vom păși liberi ne vom săruta
precum pozele dintr-o revistă pentru adulți
preoții se vor abține (excitația pentru ei e frivolă)
vor zice aleluia noi amin
ne vom înmulți asemeni speciilor cu mare grad de supravievuțuire.

cînd voi scuipa piatra va fi nisip
asemeni ochilor nisipoși scăldați în sare
atunci voi pricepe că viața a fost că pragul nu îl trecem
ținîndu-ne de mînă
că gustul busuiocului și al tămîei
nu deschid poarta
și "da" a trecut vorba cu piatra în gură ca o zicere
timpanele nu au reținere
și ochii noștri degeaba au scăpărat priviri.