Un gutui amărui,
Cam sărit din groapa lui,
Alelei, alelei
Câtă umbră dă la tei!

Ce-a făcut, ce-a crezut,
Că e fiul lui născut,
Că rodește-același fruct
De-i dă toamna un sărut.

Și cum sta și se ruga
Pe mândrețea de surcea,
Apărură flori de tei,
Câte vrei, câte vrei.

De miros îmbătat
Scoase greu un oftat,
Sunt bătrân și nu am
O gutuie pe ram.

Ce gutui, ce gutui,
Stă uscat în groapa lui!