Miroase pe la noi pe-acas’ a iarnă
Și-a sărbători venite de demult,
Să ne aducă iar și iar lumină
Din steaua lui Iisus,Cel Renăscut!

Miroase-a vâsc și brad,la colț de stradă,
A cozonaci pufoși,puși la crescut.
E gălăgie de copii,cu sănii,
Ce strâng covrigi și mere,ca-n trecut...

Imi amintesc cum fremăta tot satul,
Cum strălucea,în prag de sărbători...
Cum răsuna vreun cântec spus de tata,
Când așteptam,cu drag,colindători...

Nu ne păsa,atunci,că n-avem filme
Sau că-nvățam la lampă,morți de somn!
Iar mama...nu stătea cu teama
Că n-are bani sa cumpere nici pom!!!

Și-acum revăd imagini ca de basm.
Cu bradul gata,’n seara de Ajun...
Da-n mintea mea,Gerilă a rămas
Tot mai bogat,mai bun ca Moș Crăciun!!!

Dac-aș putea să-nchid ochii ușor
Și nasul cald,de geam,să mi-l lipesc,
Ca un copil,de șapte ani,ți-aș cere....
Zăpada de atunci..s-o mai privesc!

Să simt măcar o zi din acel timp,
În iarna asta plină de suspine!
Și să mă-nveți,Iisuse,iar să râd,
Să mă încarci cu dragostea din tine!!!