nu e timp nici să mori
dară-mi-te să afli siderat
conform infernalei mașini de gugălit
cîte fire de păr i-au rămas lui Cutare

mai sunt destui sclavi ai iluziei
că legenda și prietenii se întrețin cu mister
dar e preferabil să susții clar și de-slujit
tot ce ai de spus chiar subtil dacă e
și cu trimiteri în alte zeci de direcții

știm bine că nu e nicio tragedie
să aflăm că dragostea cuiva
e ruptă în fericire
dar e șic să ne prefacem că da

e ca și cînd ai mîngîia apăsat un cîine
și săracul nu știe de-i vrei binele
sau l-ai strînge drăgăstos de gît

între timp misterul a devenit prea feminin
și dispare rapid
odată cu prima scîrțîire îndrăgostită
a patului

nu mai vezi în el decît un imposibil prostuț
pentru că acolo după pat
totul e cum nu se poate mai posibil

aha misterul nu se explică
decît prin teama receptorului
de a-i dezvălui fascinanta nulitate

e și el acolo un biet rău necesar și degeaba
așa că din două una ori calmează-te
ori dacă nu devin misogin:
zădărnicie cu țîțe
enervează-te!