cineva a intrat în mine azi noapte
îmi vindea ponturi despre cum să înțeleg engleza britanică
să nu mă mai uit ca tîmpitu'
la bărbatul din london victoria
care mă ruga să-l ajut să coboare landoul pe scări
mă învăța să pronunț corect hello mate
să cer bilete de de tren dus-întors
și să raportez orice comportament suspect

cineva a intrat în mine azi noapte
simțeam cum se lipește de mine ca un copil de instructorul său
la prima oră de schi
se juca de-a grădinăritul îmi îngropa brațele
credea sincer că a doua zi vor crește copaci roditori de oameni
mă dojenea de fiecare dată cînd puneam întrebări absurde
ca de exemplu de ce nu ne dăm cu parapanta dimineața de pe mont blanc
emile telecabina costă 41 de euro și noi nu avem bani decît de un ceai
P.G. nu-i așa? întrebam bineînțeles ceaiul care nu te lasă să uiți

devine uneori enervat
să fiu locuit numai noaptea
ziua îmi găsesc trupul ca o telecabină chemată la bază
astăzi nu se poate urca e prea multă ceață
dumnezeu a făcut oamenii după chipul și asemănarea șifonierelor
totul în mine e alandala
încurc mîna dreaptă cu piciorul stîng
geaca de primăvară cu pielea de toamnă

am început să-mi vorbesc tot mai des
ca un jurist pedant ce explică legislația privind declarația de avere:
tot ce am e tot ce-mi lipsește