ludicele-mi trăiri le naști din temerile tale de sărutul meu ce ți-ar reda fericirea.
unirile noastre din cerurile albastre, zborurile temerare spre ale tale brațe,
ieșirile care nu mai așteaptă aceeași,parcă ,infinită nerăbdare,
zâmbetul meu ce-l caută necontenit pe-al tău și eterul din care efluviile curg în măduvele noastre.
adulez pașii tăi ce-n cumințenia lor pornesc pe urmele alor mei, timid dar, cu candoare.

tulburi apele sufletului meu îmi napadesc simțuri când vorbele nu-ți cuprind.
ea, inima-mi, se zbate chinuitor când nu te alint iar soarele-mi nu-mi mai râde-n față.

dor de clipa în care alerga-vom pe nisipurile aurii pe țărm de mare
ochii-mi sa te cuprindă, patimile-n pasiune pe trupu-ți să se stingă
reazem pieptu-mi să-ți fie când dorința-mi vie la tine se oprește clipe,
eternitatea iubirii mele să-ți desfete cu fericire trăirea pamânteană.
sinecură, iubirea noastră mai fină decât o altă trăire anonimă,
curajul hotărârii de a fi mâna-n mână cu dragul dorului unit în inimă....