mi-am propus să scriu
un poem temperat
ceva despre senzații
de pildă
v a n i l l a & m i n t
e ora aceea specială a zilei cînd vînzătoarele de iluzii
își strîng fustele își încalță pantofii toc-cui și pleacă
spre alte echinocții cu receptorii tociți
frustrarea și libidoul ofilit nu fac bine la ten
bun zic și înșfac ce am la îndemînă
insula bourbon cu tot cu sclave și cu plantații
o picătură de rom atîrnînd de buza senzuală a lui pascin
sau poate e o pagină din "a moveable feast"
cu ernst călare pe bicicletă
în orice caz e
un peisaj solid cu gust de ciocolată creolă
/ senzația de terra firma în cerul gurii /
glazură din postcoitum și fum
adaug petale de orhidee/vahinee uscate
flambez și niște regrete din vremea cînd
guerlain de-abia învăța alfabetul
și bineînțeles menta creață precupeața autohtonă
frustă rece crudă dar necesară
cu iuțeala ei de alcool moale
e ultimul argument al a/fetelor surprinse în intimitate
cu limba mîngîind refresh partenerul
opalescent piperat dulce și din nou de la capătul meatului
miroase plin adulmec o aromă bogată-n detalii
un fel de angros parfumat pentru nimfe nubile
eu însă prefer odaliscele surde
ele povestesc neinhibate despre epoci de mosc
civeta royale paciuli ambre gris olfacții extreme
și-n mod similar dar primitiv de eficient
mutele pot auzi din plin
cum se izbesc de palatin valurile
și atunci bîiguiesc senine
V de la verde M de la munte