se zice că gloria va veni după
precum gradele sublocotenentului postmortem
era săracul soldat abia își făcuse bocancii cu cremă
îi privea mîndru cum lucesc și steagul ce scăpăra culorile curcubeului
atunci a venit moartea culcată pe un glonț și-a desprins coasa pitică prin măruntaie

știu tema poetului ca soldat prin care autostrăzi nefăcute bîntuie himere
știu gloanțele suportate cu speranța ultimei înălțări

ecranul e alb asemenea hîrtiei să ducă în ispită să dea imbold
literele negre cum bocancul
și visul că odată
vor curge lacrimi că recunoașterea…

poetul sinucigaș strigă în pagini
ștreangul are înțelesul veșniciei
asemenea soldatului?

revin: tema aceasta e de mult răsuflată
și-au apretat poeții mînecile spălate
un glonț îmi trece prin sentimente și țipătul verbelor
cum bilele lovite de tac.

revin: un soldat a primit gradele
casca pe cruce bocancii umpluți de țărînă
azi nu un soldat ci un sublocotenent
al limbii române
și-a acoperit visele.