Scrisoare închipuită către Ecaterina I

(soției lui Petru cel Mare)

Privire hrănită din iubire
păr lung și răsfirat pe umeri
buze care îți rețin o bucurie
nevrând să lase-n jur invidii

Gesturi cu rost nimic fals
la orice arcuire-n sus a feței
sprâncene înălțate-n întrebări
gene pe boiul chipului îmbujorat

Combini într-un limbaj comun
critici pe care alții nu le-ar face
nici dacă s-ar fi uitat în forumul
din dumă la alți dușmani s-atace

Și-n hainele elegante de brocart
pe care Petru ți le-a comandat
când apari tu Katy-n Palat de iarnă
pe dată-n Rusia se-mprimăvărează

Mâinile altor femei de la Curte
nu știu în lux cum să se-ascundă
dar ale tale ies cuminți la joacă
luând la palme bârfele-n derută

Îți simt reactorul inimii torcând
ca într-o invenție termonucleară
de vrei să faci răciri grației celor
ce nu pot planul să ni-l înțeleagă

Zi-i soțului tău să-mi dea armată
cu mâna mea să lupt cu turcii
Apusul fuse-nștiințat degrabă
și ne ajută Corbul să le dăm papucii

Te mai rog ceva iubită Katy
în loc să se facă la Ekaterinburg
singura monetărie imperială
mai bine pune-o la Chișinău-Târg

De n-o fi așa să-mi radă barba el
căci iubesc și orice zi e sărbătoare
doar îi sunt sfetnicul cel mare
magistru acad. Cantemir D’mitrie