da există femeia-muzică ea nu mă iubește ile
se plimbă prin herăstrău prin trivale pe malul someșului
bea nectar de piersici poartă mânuși colorate
caută un colț ascuns să asculte the doors
mângâie iarba cu linia vieții corpul ei e o
cutie neagră - înăuntru chitara/vioara o baghetă
cheița argintie și nu ea nu mă iubește degeaba o
chem inutil să-i spun vino

pe femeia-muzică ai iubit-o și tu cândva
te-ai îngropat în coastele ei trupul ți-a fost pian
ochii ți-au fost clape căprui pe care buricele
degetelor apăsau până la orbire
imposibil să nu o iubești pe femeia-muzică
ai fost chitara ei din lemn de palisandru
din părul tău și-a făcut corzi le-a lipit cu noduri
marinărești și ceva salivă ți-a cântat despre iubire
pe spinare ți-a lins umărul l-a mușcat
corpul tău a fost portativ pe cearșaf notele cădeau
cu scâncet de copil se topeau una în alta

ea nu te mai iubește
se refugiază mereu în căutare de sunet când
părul tău se tocește când nodurile se rup
n-are rost s-o chemi

cândva o să mă cheme la ea
plângând
nu-i așa ile
plângând
?


http://www.youtube.com/watch?v=rF2GcAfSemY&feature=related