nu femeia-jackie chan nu e karatistă
ea face doar giumbușlucuri prin iubirile altora
acrobații simpatice de la el la ea
e un fel de google un pod uimitor de rezistent
între credibil și incredibil

femeia-jackie chan nu e niciodată singură
în jurul ei se strâng toți băieții din cartier
și ea ca un clovn în arenă ca un titirez
se joacă sare de la mihai la olivia decojește
o banană se cuplează cu george se contorsionează
își prelungește sărutul în sever
iubirea femeii-jackie chan e perversă și grea ca
o pleoapă lângă ea visele mor secerate și o beznă
i se varsă leneș în dreapta în stânga

nu ile femeia-jackie chan nu e karatistă dar
de jur împrejurul său bărbații cad asemeni
cascadorilor din filme

uimitor e că femeia-jackie chan are ochi mari
și rotunzi dar nimeni nu le știe culoarea
da ile ea își schimbă nuanțele pielii
azi e albă mâine mulatră roșie galbenă
părul îi e un ghemotoc de poftă roșcat

uneori femeia-jackie chan plânge
(ascunsă într-un sac de dormit cu lumina
stinsă ascultă sweet child in time și plânge)
ai zice că n-are lacrimi cearcăne nici atât
dar undeva tare ascuns - un refugiu ceva
cresc riduri inima bate un tic-tac năvalnic și
lacrimi
și da ile femeia-jackie chan mă iubește
femeia-jackie chan mă disprețuiește pentru asta


rareori femeia-jackie chan e sinceră
rareori femeia-jackie chan cântă dansează aleargă zboară


și totdeauna
absolut mereu femeia-jackie chan e în toate
femeile