soarele apare ruginiu
cu falca plată plină de carii
în care se ascund vietăți cu aripi
pătate de negru
sângele nu-i fluid
și nu-i roșu
nici zborul rătăcit în albastru
nu-i albastru
senzațiile picură teamă
peste ploi
între bulbucii din stropi
se strecoară firicele acide
de nisip
și cranii pătrate
printre crengi
păsări cu ghiare în loc de aripi
scormonesc câmpul văduvit
de verde

simt zbateri confuze
de care vreau să scap

se conturează
al cincilea anotimp
și nu vreau
nu vreau culoarea din el
să-mi înspăimânte chipul

fug

fug și încă mai caut
o lume reală cu gesturi
ce se trântesc pe zăpadă

asta vreau