am continuat să colindăm prin bazarul
de la marginea orașului
aproape nevăzuți înaintam printre fantome
și lucrurile ne intraseră-n oase
astfel încât deveniserăm un fel de expoziție ambulantă
la care femeile galante priveau
ca la o poșetă neinventată
și se închinau ca la un semn divin
copilul ne-ntreba dacă putem mânca
toți peștii piranha pescuiți prin văzduhuri
de pe taraba negustorului ce vindea aur
la un preț bun și-a ales numai jucăriile stricate
ale destinului
muți de uimire spectatorii din arena cu iluzii pierdute
își schimbă identitatea în poeme zburătoare
prietenul meu inventează electricitatea
și electrocutează amintirea morții