este doar iubire
ca între pereți ermetici
unde fiecare bulă de aer are preț

se vizitează unii pe alții
zâmbesc numai dinți
își dau mâinile
încrucișând falange

duc flori vecinilor
trebuie să curețe tavanul
să le tragă dinspre lumină
și să scuture ușor tălpile

se închină la ușă
chipul în vizor bucuros
face semn să te-apropii

ca-ntr-un muzeu

vorbele ca îngerii
fâlfâie
pe vârfuri

îmbrățișările sunt panglici de fum
destrămate
în cele patru zări

vântul zăngăne bănuți
strălucitoare flăcări de candelă

aici fericirea
nu se măsoară
se moare de ea

(28 iunie 2010)