Olimpian, băut-am tot absintul
Și zeii așternutu-s-au la sfaturi
Stăpân de m-am făcut pe-aceste haturi
Și diavol, nu mă sperie argintul.

Pe munte, în eternele lor paturi
Sunt un desfăț cu nimfe în alintul
Zeirii. Mut, mă pierd în labirintul,
În cripta mea, acelor patru laturi.

Sunt mort, vezi bine și-am ajuns în raiuri
Păgâne. Visul pe-ndelete-l sorb
Și slugă sunt, adesea sunt și graiuri

Cu vârsta cum e-acee-a unui corb.
Și Dumnezeu uitat e-n mucegaiuri,
Străpuns de lance, pentru Viață orb.