cerul plânge peste frunți încrețite
răsăritul naște întuneric dimineții în care deschizi ochii
nori negri
se ridică în urma hergheliilor ce aleargă aleargă
aleargă oriunde

biciuri de foc întețesc potopul
stejarul din deal
lampă în fața ta

când erai copil
alergai alături de șleahta din sat
în fiecare competiție “primul la stejar”

acum o torță olimpică
o nouă competiție
“supraviețuire”

pământul curge
case curg
oameni curg
până și gesturile devin lichide

secunde minute
orele țes labirinturi de ape

îți dai cu părerea
la dreapta
la stânga

privește
doar
privește