nu am înțeles niciodată
dragostea ta ciudată ca niște brațe de salcie
cu piele fierbinte de mine


când te gândesc
cuvintele de atunci mă caută smintite
și răvășită de insomnii
scrijelesc pe pereți printre
o seamă de lucruri ce rămân neclare
un popas albastru pentru
eternele tale reîntoarceri