(și iată cum stau pe un pat de spital
dimineața graurii efectuează vizita medicală
ei sînt graurii rezidenți și învață acum
de exemplu dacă faci o injecție împarți fesa dreaptă în patru
și înfigi acul în sfertul superior
mă palpează pe abdomen
șeful de secție îi pune să ghicească ce boală am)





nu există drum de întoarcere așa cum dacă arunci
o piatră în apă nu va mai recunoaște mîna
care a aruncat-o
bunică-miu stătea pe un pat cu fesul lui verde
pompierii scoteau apa din curtea vecină și-o deversau
în curtea noastră
peste fîntîna în care era să mă înec
peste butucii de vie
și peste viața care
tiptil
se furișa pe ușa din spate
să nu te trezească

am mers pe uliță și am adunat bălegar
așa cum făceam pe vremuri
am astupat crăpăturile pieptului
m-am închis în el bunică-miu îmi zicea că o să fiu ăl mai a dracu fierar
o să vină la mine și lipovenii
să schimbe potcoavele cailor

mi-am pus limba pe nicovală și-am început să bat
în ea cu ciocanul
fir-ai a naibii doar n-o fi cum vrei tu
eu știu meserie așa că nu mă las
pînă nu iese din tine un cuvînt de iertare

dacă urli urletul tău nu există așa cum dacă ai mușcat dintr-o gutuie
puful n-o va mai recunoaște




șotînc șotînc soarele
străbătea cerul de parcă era o femeie care se întoarce de la vreun praznic
cu papornița plină