Stau galeș în neprevăzută gripă
Și fug de mine toți acei din casă
Și capul din durere nu mă lasă
Un pui de ger în mine se-nfiripă.

Scriind aceste lucruri la o masă
Nu voi aduce lirica aripă
Ci de urât să mă petrec în clipă
Și să-mi trec jalea încă-n gând rămasă.

Privesc o pânză de paiang. Tresare
Că-n mreaja ei s-a rătăcit o muscă.
Apoi gândirea spre ocean dispare

Prinzând cu degetele o moluscă.
Și în palat că se preschimbă-mi pare
Odaia mea, în răzvrătire bruscă.