În zorii zilei firea naște Noul
În rouă primenit, primind Botezul
Chilia-i rece, stau lin de pictezu-l
Și-i alburiu, cum sub găină oul.

Vecia își clădește meterezul
Îmi întăresc cu raze mici ego-ul
Luminii de sub deal aud ecoul
Sfințit, rostesc cu dăruire Crezul.

Cu ochii fresca-n suflet prinde formă
Viscerele de drag mi s-au topit,
Gândirea cu natura e conformă

Pleoapele-n sprâncene s-au lipit.
În amintirea nopții, grea, diformă,
Și timpul pentr-o clipă s-a oprit.