și ții în tine tot ce e mai frumos pe lume
și nu vrei să îi dai drumul
și ții în tine soarele
și e întuneric
și ții în tine toate necazurile
și ții în tine toată durerea
și ții în tine toate lacrimile
și ții în tine teama
și ții în tine libertatea
și umblăm cu cătușe la inimă
și ții în tine urletele
și stăm muți printre tăceri
și ții în tine atâtea dorințe
și nu mai știm să vrem nimic

și tu ești unicul vinovat

și ții în tine trandafirii
și nu mai învățăm să ne ferim de spini
și ții în tine muzica
și nu mai dansează nimeni
și ții în tine căldura
și noi tremurăm prin viață

și toate astea se adună
pentru ca aici nimic nu se scade
nu, dragul meu, află că
în viață nu se fac diferențe
între semi-morți și semi-vii
între cei care țin în ei
și cei care varsă pe dinafară
de preaplin și de prea mult

nu, în viață nu se fac diferențe,
totul se adună... și tu ții în tine,
ca un copil care nu vrea să-și
împartă jucăria cu nimeni

de-atata timp mă ții in tine...