se face cald cît pentru efectul de seră din inima ta
te-ai înconjurat cu dioxid de carbon din expirația mea
iată cum se construiește o casă în spațiu
în spațiul intim în care îmbrățișarea devine copil
îl alăptezi crește mușcă sînul și prinde otravă
se scurge încet pe podea acolo stăm noi îngenuncheați
rugăm moartea să fie blîndă să ne mîngîie creștetele
apoi să muște de jugulară
zbaterea nu e mare scofală
tremură picioarele mîinile glasul ideile
se face mai cald și ne spînzurăm
lăsăm scurgerea ca sigiliu
generațiilor obișnuite căldurii
despre noi se va scrie o carte
cu milioane de personaje