sună clopote de veacuri

ale sfintei mânăstiri

și de veacuri îl tot strigă

pe-a lor mare voievod

Ștefan-Vodă

Ștefan-Vodă



stau și-ascultă-nmărmuriți

într-un misterios albastru

sfinții pe pereții văruiți



stau și-n pridvor ienoriașii

ascultând din liturghie

pomenirea celui care

e “vinovat” de ctitorie



Ștefan-Vodă

Ștefan-Vodă

strigă clopotele-n vale

într-un glas ce pare plânset

de copil îngenunchiat

lângă troiță o babă

stă și-așeaz-o lumânare

pentru ea și-al ei moșneag