agonia
english

v3
 

Agonia.Net | Policy | Mission Contact | Participate
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texts by the same author


Translations of this text
0

 Members comments


print e-mail
Views: 1064 .



Aceasta nu este Troia, aceasta este... este...
poetry [ ]
Aceasta nu este Troia, aceasta este... este...

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
by [razvam ]

2010-12-27  | [This text should be read in romana]    | 



“Blestemat să fie, e-npotriva firii !”
Disperau toti zeii și titanii-n cer
aflați într-o bodegă în colțul nemuririi
beți de-atâta ură pentru-un fiu rebel

Puțin mai jos, jos sub ochii lor de foc
el trăiește mângâierea adusă unui suflet
“Salvează-mă!” peste chipul tot
apoi ea pleacă eliberând un scâncet

Dar chiar în noaptea nunții sub cerul înnourat
o fură pe prințesă și fug spre țărm, spre mare
“Aceasta-i marea libertății ce avem de înfruntat !”
și-o sărută tandru până jos spre poale

O cetate de nisip se prăbușește în zare,
în ape-nvolburate își oglindește propriul foc,
prințesa dezmierdată iubește cu ardoare
și aruncă spre cetate din când în când un ochi

“Or să te caute ascunde-te bine, departe…”
Ajunși pe malul drept prințesa dispera
“Nu-mi pasă al tău voi fii chiar și dupa moarte”
și îngerul parcă tot mai mult canta

“Vai ție prinț Paris nici nu știi ce-ai făcut
Cetatea-ți puternică îți va fi lumânare”
“să sfidam legile firii ce mereu au durut”
dar ea suspină îngrozită de mare

“Nu te teme chiar dacă pe mare-i furtună
o să stăm sub umbrela cetații mele mereu”
Mângâiată pe suflet de această cunună
îl sărută demonic pe tampla-i de zmeu

Marea învolburata pufneste și scurmă
și o furtună de nisip se pornește din vad
din locul cetații prăbușită în urmă
și cetatea ascunsă e amenințată de iad

Dar cei doi stau sub soare la umbra cetății
Sub umbrelă, ocrotită de foc și pârjol,
prințesa zâmbește spre avioanele zării
umplându-și cu vise din palmă-acel gol

Flăcarile marii de ură lovesc fortăreata
e noapte și parcă se ghemuiește de tot
stă sub umbrela libertății ascunsă domnița
iar prințul cade văzându-și cetatea-n foc


ia arcul și măsoară din ochi foarte bine
o lovitură să-i dea în călcâiul tiran
trasează, cioplește liniile curbe și fine
din zidul libertații, parc-ar lovi un titan

și lucrează în noapte la lumina cetății
în flăcări pârjolită de-un dor ca de foc
iar aripile-s gata, serenitătii
iar focul distruge ce întâlnește pe loc

“Mărită-te cu mine !” și-i pune inelul pe deget
inelul aripilor de dor, “ - Mă marit !”
iar prințul întinde la maximum arcul în cuget
dorind să lovească valul marii cumplit

Tânăra se desprinde de sol și se-nalță
ca o săgeată spre un călcâi nedorit
îl sărută pe prinț printre lacrimi domnița
iar valul de foc pare-un balaur ciuntit

Zeii înjură de fapt, râzând, doar ne mint
Sus pe cer avioane ramase văzând
chiar sub umbrela ajunsă spițe-ntre timp
tânărul stă în cetate așteptând … așteptând.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. poezii
poezii
poezii  Search  Agonia.Net  

Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Privacy and publication policy

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!