Pe strada pustie
in rafale
de apa si vant puternic
sub felinare triste
se plimba printre frunze
pasi tematori
care pleoscaie pe asfalt.
atunci capul este
un hol cenusiu si lung
cu pereti rosi in ecou de
strigate de amintiri agitate.
te simti asa gol
parca tot trecutul
ti s-a vaporizat prin pori.
parca pacatele s-au facut nori,
dar oamenii-copii
stiu ca norii vin
din apa ce era izvorul vietii.
pana si respiratiile
desi nevazute sunt unde,
poate o sa ajunga pana la tine
si o sa te invaluie
in deja vu.