de câteva zile
la farul părăsit se vede-o lumină
pescărușul rănit de la far mi-a adus floarea măslinului


pe pânza albă
cascada vuiește
ca-n dimineața cocoșului
când petru s-a lepădat


după ce-am șters povestea
s-a întâmplat totul


voi arunca pietrele adunate
scoicile sparte le voi lăsa la icoană
anna va rămâne în altarul clipei
inrămată-n văzduhul țărmului



curând voi părăsi insula
sămânța de iederă a încolțit într-un vers
libertatea mea e libertatea ta
arcadele pontice au făcut ramuri
exoticul a deschis prima floare


în vârf
respirația pânzei



iau semnele-n serios
cuvintele-au cristalizat
clipa-n acum
răsturnată-n
sămânța
lui i


constantele-s gravate
semnul mirării
în oglindă




din multele pietre
a rămas
piatra vieții


bătăi rare ale orologiului
peste dimineața cu zburătoarele Tomisului


ora măslinului
sălbatec de primăvară
colț încolțit










Constanța, 1 aprilie, 2011