poate că nu suntem pentru lumea de aici
nopțile ne plouă iubirea pe coastă
și muzica se lungește pe toată distanța asta
de la argeș la someș

somnul e podul pe care treci
doar așa
ca să-ți legi insomniile de mine

ce bine că ești atât de aproape
am cusut toate femeile cu fir de nisip
ca să ajung/ să-ți ascult ochii cum
storc drumul în lacrimi
*
ție îți place să fii

noaptea mai mult ca oricând
e ca și cum ai căuta somnul în mine
în cercul acela astupat de pleoape
enorme
grele
când spui somn spui die
die die anne die die anne ca și cum die
alex ți-ar sta cumva pe buza de sus/ rotit/
și ți-ar fi teamă să-l scapi
(tot așa cum ți-e frică de mine)

ce bine că ești
dimineața asta se îmbracă cu hainele tale
își tunde părul/ înnădește firele – plasă spre cer
stairways to heaven ar fi, lorelai

o să prelungesc poemul ăsta până la tine
ca și cum aș apăsa un buton în slow motion
ce bine că ești
acum mai mult ca niciodată
*
vei găsi odată un foc în palma ta
va curge se va intersecta cu dunga vieții
cu el o să topești distanțele astea care numără pași

mda,
o să topești tot universul ca să arunci
pe mine o găleată de dragoste
:)
și ceva
muzică


http://www.youtube.com/watch?v=md7SJ1kDE24&feature=BFp&list=WLC335AB7770903824&index=32