Un greier mic de toamnă năucit
Rămas fără viori și fără straie
La mine pe birou s-a năpustit
Și s-a ascuns cu grijă sub o foaie

Era o seară cu miros de vin
Afară verii lui cântau ca-n raiuri
Doar eu și el încărunțiți puțin
Aveam în piept un deal de putregaiuri

Când l-am văzut acolo temător
De mâna mea care scria-n neștire
L-am întrebat - ce știi tu despre dor
Dar despre lipsa lungă de iubire

Cu-mbătrânirea ai și tu ce ai
Nu-ți vine s-o aprinzi ca pe-o ruină
Mai bine să te-arunc în iarbă hai
Hai du-te afară cântă și m-alină!