această lume ce se va pierde în mine
un balcon deschis
o umbră reflectată pe zidul gri
a unei străzi în miezul zilei
strrăzi orașe sate ceruri
lumini infinite
și omul cu puterea lui teribilă
în mijlocul sunetelor nedefinite
trăiește ca într-o minunată orchestră

o viață nu încape în memorie
o viață se scrie cu sânge
pe imensitatea pământului
se cioplește-n stâncile munților
se-ncrestează-n țărână
și rămâne pe veci un semn
al existenței sale