scriu despre tine de parcă aș arunca o mână
de semințe de floarea soarelui în sus
imitând o ploaie neagră care lovindu-se
de asfalt sunt mâncate de ciori

nu știu exact cât timp voi mai strânge de gât așteptările
nu știu nimic

aștept ca un echilibrist profesionist
o clipă de neatenție din partea lumii
să pot să cad în tine
să mă preling printre coastele tale

atunci oamenii te vor vorbi pe la spate
că ești gravidă
că porți în tine un copil strâns din tomberoane
că nu ești decât o curvă
care și-a desfăcut picioarele în fața morții

dar altfel nu se poate
noi nu suntem din ăia care-și fac fericirea cu ciocanul
noi închidem ochii și ignorăm lumina
lipită prost ca un tapet pe chipurile trecătorilor