dumnezeu s-a ascuns printre nori
ca să-și piardă vina
și noi oamenii stăm ascunși
undeva să nu intre lumina

uneori sunt așa de trist știi
că aș vrea să mă fac o brîndușă
aici la colț de cimitir lîngă cruci
duminica să mă ude-o mătușă

sau mic dac-aș fi mic să încap
într-o cutie într-un sertar
cînd vei vrea să deschizi să apară
o mare magnolie sau un stejar

uite tu ,soare, facem prinsoare
că floarea ce iese de printre nori
cu suflet albastră să ne cunoască
te va cuprinde cu mii de culori

doamne ce stai acolo în rai
cu mintea înceată de greier ce cîntă
noaptea tu dă-ne lumina din cîntec

pentru că viața ne înspăimîntă