Nu mai am grămada de nisip
așa cum a fost: piramidă,
nici mâna care arcuia zâmbete de flori
așa cum a fost: gravidă.
Mi le-a pus mama în cuie
de ploaie de toamnă, firesc,
și-a-nceput să-mi curgă-n șuvoaie
prăpastia către cel mai tainic Everest.

În rest...,
ah, îmi vine să plâng.

Și ăsta cred că-i primul test.