Din lună diamante cad pe-altare
În fire adormirea este traiul
Acel ce ne veghează-n tihnă Raiul
Ne pune sufletele pe Cântare.

În zori, când se pornește iarăși graiul
Zeci păsărele întocmesc cântare
Dar mulți n-aud, ci pleacă-n căutare
Chiar de-au, de bani, scoțând din Foc vătraiul.

Dar se va face într-o zi dreptate
Căci Dumnezeu ne știe-acum la gram
Cât valorăm ca om în bunătate.

Și căutam comori și eu, eram
Cuprins de reaua febră din cetate...
În mine e-o biserică în hram.