Te plantez în mine ca pe un sîmbure curat

în pămînt bun. Împreună, vom rodi o livadă. Vom dormi

în ea somnul mieilor, vom visa poezie pe pîine

și țigări care nu se termină niciodată. Nici un semn din

sîngele nostru nu va arăta dimineața.



Te arunc în mine ca pe un cireș uscat într-un

foc viu. Te zidesc în mine ca pe o fereastră cu rame

albe într-un zid roșu.



Prin ea se va vedea cum dăm focului somnul

și săpăm un rîu între noi.