mă scald la marginea morții
învârt timpul între degete

de plictiseală

și mă întreb
câtă sângerare am căpătat
de când mi-am pierdut

îngeria?

totul are veșnicia sa
îmi spuneai cu jumătatea lipsă a degetului
peste care nu a crescut niciun anotimp

de cuvinte