iei o foaie cu linii decupezi
șinele unui tren le așterni
până pe suprafața colorată
mai mult decât
se simte lemnul ucis
cu icul apucat de dreapta
scăpată pe hârtie
cumva
încerci un șuier prin îndoire
ascuțirea cuvintelor
paralel cu viața numeri
puncte imaginare
dorințe într-un colț retezat
ultimul tren
fericirea
ca o explozie după ce
arunci în aer

toate liniile

(19 iunie 2012)