Atunci când sufletul mi-e plin de rugă
Dobor perete ce mă țărmuiește
Ucid gheena ce mă viermuiește
Umil mă bag la Dumnezeu ca slugă.

În toamnă soare inimii-i priește
Călăul îți ridică hâda glugă
Ancestrul Ra ne pune nori pe fugă
Pe case-apare semnul cel de Pește.

În odăița mea de la mansardă
Adun încet a Domnului oștiri
Și las o vrăjitoare ca să ardă

La ora cinci, când este timp de Știri
Să las și lumii înzecită pradă
Cum este vremea, plină de orbiri.