în noaptea albă
mă văd pășind pe străzi troienite
îmi târâi pașii grei de omăt
și mă avânt aidoma lupului
în galeria de artă
fețe cunoscute
fețe necunoscute
peisaje-nghețate
pe pereții albi
măști izvorâte parcă
din adâncul iadului

mă atașez de-un picior de lemn
frumos ornamentat
și mi-e ciudă că nu-l pot lua în fund
să mă odihnesc

o scurtă prezentare
o cafea
și-un pahar de vin
schimb o vorbă două
și mă regăsesc din nou
pe aceleași străzi de gheață
într-un peisaj amorțit
rupt din pereții galeriei

doar eu am râmas fierbinte
de emoția vinului
și bucuria momentului



11 Decembrie 2012