cerul a îngenuncheat în fântâna
de la casa bunicilor
liniștea se încolăcește peste
chipul uitat sub icoană
îmi pipăi obrajii
de jur împrejur
nicio dorință
doar iedera
urcată
peste streșini
sărută cerul

confuz îmi privesc bătrânețea
ca pe o amintire
și plâng...