destrămare
destrămare a pânzei
țesută ca un vis atât de departe
să fie al tău
atât de viu că ai fost acolo.
aplecat peste copilărie
tata șoptea o rugăciune când adormeam
și cuvintele făceau un pod
între el
Dumnezeu
și mine cel dincolo de somn.
un vânător de pace
pe apă tulbure
tata nu ne ascundea temerea sa
că uneori pești cu dinți de foc
pot ieși din adâncuri
și pot cădea în noi
dar
el era liniștit
el așezase un pod nevăzut
mai tare ca oțelul
mai tare ca somnul
mai tare ca moartea.
ca spicele privirea lui
niciodată n-a ucis când înțepa
privirea lui
ca spicele
ce leagănă
în câmpie
soarele.