îmi plac zilele în care vecinul de deasupra
uită bormașina pornită în betonul meu existențial
prin zgomotul nenorocit
ca printr-un periscop las privirea să îmi alunece
în apartamentul lui trec pe lângă șlapii jegoși de la ușă
prin camera cu pat din fier forjat și plasmă agățată
strâmb pe perete prin bucătăria cu oale roșii
cu colțar din piele și cu un maldăr de vase în chiuveta de inox
cu un gest tandru apuc clapeta siguranței exact între
vârful degetului mare și vârful degetului arătător și țac
el iese din baie nervos mirat speriat zâmbitor
în mâna dreaptă exact între vârful degetului mare
și vârful degetului arătător ține un sfert de țigară fără filtru
am rupt burghiul
tu cine ești
eu fredonez ceva din Paganini
sunt privirea calmă a vecinului de dedesubt