Bunica-n cămară, pune,
Borcănele cu dulceață.
De căpșuni, zmeură, mure,
Însă azi de dimineață,
Când trebăluia pe-afară,
M-am furișat în cămară.
.
Iau cu mâna pe-apucate,
Îngrozit să nu mă prindă;
Din dulcețuri aromate.
Buni a intrat în tindă,
O aud, însă n-o văd,
Și-n dulcețuri fac prăpăd!
.
Parcă ceva nu-i dă pace:
-Edenuț, vino încoace!
Hai, copile, ieși afară,
Ce cotrobăi în cămară?
Doar n-ai fi ca și Pufel
Și pândești vreun șoricel.
.
-Bunico, am auzit
Un zgomot și-un chițăit,
Și-am venit să văd ce-o fi...
-Edenuț, nu m-ai minți,
Ești doar sirop de dulceață,
Și pe mâini, dar și pe față.